You are currently browsing the category archive for the ‘…in corpore sano’ category.

De ce pot eu purta pantaloni? De ce pot merge cu bicicleta la birou? – nu m-am intrebat niciodata. Dar iata ca aceste lucruri pe care le obisnuiam sa le iau de bune, deoarece fac

Autor: Alan Casey, Sursa foto: http://www.focusphotographyga.com/

parte integranta din testutul vietii mele de femela urbana, sunt rezultatul unor lupte purtate de femei curajoase tocmai in secolul XIX.

Bicicleta a fost un privilegiu castigat de femei, care, o data cu aceasta au avut pentru prima data ocazia sa faca sport, sa circule independent de barbati si sa se elibereze din incorsetarea (la propriu) modei. O data cu bicicleta femeile au purtat pentru prima data pantaloni si au facut astfel prima declaratie de independenta si egalitate.

Mai multe despre bicicleta ca instrument al emanciparii femeii, in acest articol:

Women on Wheels: The Bicycle and the Women’s Movement of the 1890s

Anunțuri

Se spune că între Camino și pelerinii care îl parcurg există o legatură misterioasă, astfel încât Drumul din nordul Spaniei se întrețese cu drumul vieții acestora din urmă.

Nu știu alții cum sunt, dar eu …când ma gândesc la Drumul pe care l-am ales acum 3 ani, sau care m-a ales pe mine…parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!

În ultima perioadă Camino a fost deosebit de prezent (paradoxal, nu m-am mișcat din București) în viața mea. Motivele?

Citind cartea Veronicăi retrăiesc în detaliu momentele de fiecare zi de pe Camino: durerile de picioare și valurile de bucurie, lecțiile de desprindere de confort și plăcerile aduse de lăsarea în voia necunoscutului…

Senzațiile sunt atât de puternice încât mi se pare că refac Camino trișând puțin – o variantă prescurtată trăită din moliciunea fotoliului de acasă. Iată un simplu pasaj de jurnal, atât de simplu și atât de real:

„Pace! Nu aud decât cântecul păsărilor, glasul pământului și-al cerului. Fie că merg, fie că poposesc mirosul de iarbă crudă sau de fân proaspăt cosit îmi umple toată ființa. Acum zac întinsă pe iarbă (..) Sunt aici și nu-mi doresc nimic mai mult”

Este o stare pe care am putea-o trăi oriunde și oricând. Doar dacă ne-am da voie. Pe Camino, însă, pare să se instaleze mai ușor, de parcă ar face parte din magia locurilor

Romanii se duc la doctor si ii cumpara praline, dar nu mai scumpe de 40 de lei per kilogram. Daca se duc la bunica, desi o iubesc, nu ii cumpara praline mai scumpe de 18 lei per kilogram. Daca se duc la prietena sau la soacra lor, pentru prima oara, dau si 100 de lei per kilogram.

Modul in care se cuantifica afectiunea in .ro este surprins de elvetianul Erwin Vondenhoff, directorul general al producatorului de ciocolata Heidi, intr-un interviu din DailyBusiness

Bunica mea nu arata asa. Nici bunicile de pe strada mea, nici cele de la biserica din cartier,

nici cele ale prietenilor mei (cele pe care le cunosc).

Bunica ta arata asa? Daca nu, atunci de ce recunoastem si acceptam toti aceasta imagine ca fiind BUNICA universala? Poate pentru ca am fost educati sa credem asta, desi nu are nicio legatura cu realitatea….

Aceste intrebari mi-au fost starnite de un nou articol savuros semnat de Vintila Mihailescu, in Dilema, despre miologia contemporana si …publicitate: Bunica mioritică, sufletul reclamei

Dupa ce semnalam intrarea pe piata de apometre, iata ca apare un nou brand, dintr-o cu totul alta zona… Fotografia este facuta de un prieten din Canada, in bucataria de la PWC Toronto

Catalina, fat free & calorie wise

Catalina, fat free & calorie wise

Cum se prepară sushi acasă

O mancare sanatoasa, hranitoare si usor de preparat. Sushi este o mancare japoneza traditionala, care a evoluat in timp de la

sushi - rulou cu somon (maki sake)

sushi - rulou cu somon (maki sake)

peste fermentat pana la rulourile pe care le stim azi. Reteta folosita in zilele noastre este rezultatul inovatiei unui bucatar de la sfarsitul secolului XVIII. Pe scurt orez cu peste. Poate fi peste simplu, peste pe un pat de orez, un cornet umplut, dar cel mai des se mananca rulourile de orez invelite in alga marina.

Iata reteta de sushi, testata deja cu succes.

Maki rolls (rulouri simple invelite cu alga si umplute cu unul sau doua ingrediente)

Ingrediente (pentru 2 persoane)

Rulou: Orez pentru sushi (sticky rice) – 250 grame = 1 cana * Citește restul acestei intrări »

In feliuta de societate romaneasca la care am acces, am observat de multa vreme o anumita tendinta – de obicei printre barbati, de obicei de varsta medie, de obicei depasind indicele de masa corporala armonios:

Gratarul ca modalitate de maxima apreciere a naturii

Rationamentul : „Este atat de frumos acest varf de plai – ar merge aici de minune un gratar”, sau pe scurt „Ce loc frumos de-un gratar”

Indiferent de cum am cataloga acest fenomen, un lucru este cert: gratarul este sinonim cu evaziunea. Belsugul si oprirea curgerii firesti a timpului scot evenimentul gratarului in afara cotidianului, ducandu-l in spatiul sarbatorii.

Pe aceeasi linie, dar in vorbe mult mai mestesugite, Vintila Mihailescu m-a uns la suflet cu al sau articol din Dilema, pe care va incurajez sa-l lecturati, dar neaparat cu o bere in mana: Piua si gratarul

The Apricot Incident este un experiment in premiera absoluta: prima placinta de caise de proportii, prima animatie, prima postare pe youtube. mai vrem.

Dedicata fratelui meu, Marian, a carui aniversare este chiar azi. LA MULTI ANI!

Duminica dimineata nu am fost la slujba, ca de obicei. Dar am trait pe viu un pasaj din Biblie. In parcul Izvor. Iesisem la alergat cu Alex si am simtit cum parcul intreg se transforma in Arca lui Noe. La intrarea in parc eram singuri. Noi doi alergatori. Apoi au aparut doi rolleri. Apoi, perechi-perechi, ciclistii, iubitorii de caini, indragostitii, batranii care inca se mai tin de mana…

La un nou potop, oare chiar am avea loc pe arca?

se alearga bine in doi

cand drumul este chiar in fata ta,

cand toate semnele-ti arata calea,

de ce stai trist, cu spatele la lume,

cu ochii desertandu-si jalea?